La capela ie unida fata su ti ani 2002 y 2003 dala grupa ANA (Associazione Nazionale Alpini) de Gherdëina y ie dedicheda a San Mauriz, l patron di saudeies.
La capela ie unida frabicheda dal CAI de Bulsan y benedida dal pluan Sn. Andrea Desalla ai 1 de auril dl 1936. N ulova cun chësta capela ti dé la puscibltà a duc chëi che laurova y stajova tla ustaries y uties ntëur via de santifiché la dumënies. Dai tëmps do la viera incà iel d’instà de dumënia feter for na mëssa tla capela dl Jëuf de Sela. I vieresc tl stil gotich lecorda i trëi ciampanii dl Sela y sun la scipes iel depënt motifs alpinistics y l Angiul Custode. L chelesc te capela ie n donn dl papa Pio XI, che fova n alpinist apasciunà.
Nce sce l ie mé na pitla capela ti à i abitanc dla Vila y dl Daunëi for dit la ” Dlieja de Val” y al plan ntëurvia “Plan dala Dlieja”. N ne sà nia avisa de ce ann che la Capela de San Silvester ie unida fata su, ma n miena che la pudëssa jì de reviers ai tëmps dl Ciastel de Val (13ejim o 14ejim secul). Ti ani 1992-1993 cun i lëures de restaurazion dla capela iel unì a lum de vedla pitures sun la storia dla vita de Gejù, i cater Vangelisć, Adam y Dieva y l Giudize Universel y nce de vedla dates: 1723, 1754 y 1792 y na data nia defin tlera che semea l 1638. I sanc che ie al didancuei te capela ie copies zipledes dl 1977 da scultëures de Sëlva. I sanc uriginei ie unii metui al segur te calonia do che doi opres fova bele unides rubedes (l pitl San Martin y la Stazions). I sanc reprejentea San Silvester, San Bastian, San Roch, San Vit, Sant Antone da Padua, San Franzësch, Sant Ivuere y San Martin. L’ena dan Juebia dai Andli y l di do la segra vëniel mo al didancuei jit cun crëusc te Val per prië de n bon tëmp y rengrazië dla bona racolta.
N la sëira dl 29 de auril dl 1998 fova na pert dl crëp di Uedli rota ca, smuian ju nfin pra la streda Dantercëpies, ruvan permez a de plu cëses. Sciche per miracul ne se ova te chëla gran desgrazia deguni fat mel. Coche sëni de rengraziamënt che n ie unic stravardei da na desgrazia, à l Cunsëi de Pluania lascià ziplé l ann do dala Scola d’Ert de Sëlva la statua dla Madona che l Chemun de Sëlva à finanzià. La statua ie unida benedida la dumënia de Segra dl Rosar dl 1999.